Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când aud cuvântul nuntă, mă gândesc imediat la circ. Ciudat este că nu îmi vine să râd, ci din contră, îmi vine să plâng, am coşmaruri, am fobii vis-a-vis de acea zi pe care trebuie să o avem până la urmă cu toţii.
Există câteva lucruri care au loc în acea ciudată zi şi care dacă ar fi evitate, sunt sigur că evenimentul cu pricina ar fi chiar unul plăcut. Lucrurile respective nu numai că mă sperie dar pur şi simplu mi se par simple idioţenii care nu îşi au locul în cadrul unei “chestii” care se vrea foarte importantă pentru viaţa unui om.
De exemplu, nu o să înţeleg niciodată de ce va trebui ca eu să mă duc să o iau de acasă pe viitoarea mea soţie, iar la uşă să mă aştepte vreo hoaşcă cu o găleată cu apă şi un par în mână. O să vă întrebaţi despre ce dracului vorbesc? Baba respectivă, care poate fi vreo mătusă a scumpei mele gagici sau vreo mamă vitregă, aşteaptă să îi dai bani ca să te lase să intri în incinta socrilor. Şi începi cu 10 RON…baba nimic…plusezi la 50 RON…băbătia mută…ptiu drace…ridici miza la 100 RON…”piftia vie” agită parul în mână…eeee, ‘ga-mi-aş beep-beep…ia 100 eur. Florica ridică bariera. În sfârşit. După ce scapi de “tuşa Cloanţa”, urci cu ai tăi şi cu lăutarii după tine să preiei în gestiune “nestemata” care îţi va sta pe cap pentru toată viaţa. Intri înăuntru şi surpriză. Bucata aia mişto pe care ai iubit-o pe malul Adriaticii într-o vară s-a transformat. A fost echipată cu triplu-coc, un cearceaf pe faţă, vreo 47 de ace prin păr şi o mamă alias soacră alias bad-girl-for-life lângă ea. Măi să fie, parcă îţi vine să îţi bagi pula şi s-o rupi la fugă pe scări.
Întreaga cohortă de nebuni purcede afară din imobil. Unii, nu ştiu rolul lor exact, au în mâini perne, pături, sticle cu poşircă, pe care le agită în aer pe ritmurile diverselor jocuri populare. Eu va trebui să o iau pe aia, că deja parcă nu o mai suport deşi încă nu am cunoscut-o, şi să joc o horă de asta în faţa blocului, vecinilor, poliţiştilor comunitari, câinilor vagabonzi. Umilinţa supremă. O faci, căci altfel ţi-o iei peste râtniţă de la mă-sa. După dans, toată adunarea se urcă în maşini şi începe să claxoneze ca nu cumva cineva să piardă spectacolul grotesc.
Anterior momentului de mai sus mai este unul înălţător de căcăcios. Eu voi fi ras pe faţă, nu ştiu exact de cine, cu un cuţit. Vă daţi seama? De ce pula mea trebuie să fiu ras în faţa blocului cu o baionetă? Bineînţeles, după procesiunea respectivă, v-aţi dat seama că trebuie să se joace din nou. De data asta, vreo mătuşă pe care nu am văzut-o în viaţa mea va intra în horă alături de o gâscă pe care o va ţine cu capul în jos în timp ce sare din craci. Nu înţeleg care este rolul gâştei în toată ecuaţia asta. Să fie oare rolul bărbatului într-o căsnicie?
Ok. Plecăm cu fast şi 43 de Dacii 1310 în coloană înspre biserică. Acolo urmează alte momente dramatice.3 ore mă voi învârti cu ea în jurul unei mese şi încă una în care ne vom chinui să ne călcăm unul pe altul pe picioare…dacă eu o calc pe ea, eu voi cânta în casă…dacă mă calcă ea pe mine, îmi voi spăla ciorapii singur în timp ce ea va fi la solar.
Scăpăm de popi. Nu mai vorbesc şi de Primărie. Acolo este cu totul altă nebunie.
Ceea ce vreau să spun este că eu nu vreau să trec prin aşa ceva. Mi s-ar părea mult mai normal ca toată această nuntă să nu ţină mai mult de 4-5 ore cu tot cu petrecere. Ce atâta bătaie de cap?
Cu banii necheltuiţi pe mătuşi bete pe la party şi unchi îmbuibaţi de sarmale şi berbeci la proţap, îţi iei proaspăta nevastă şi fugi pentru două săptămâni în vilişoara închiriată pe malul Mării Adriatice în Croaţia. Bineînţeles, acolo vă futeţi ca nişte apucaţi faceţi dragoste pe petale de trandafir şi puneţi la cale creditul pe 79 de ani pe care îl veţi lua ca să nu vă plouă în cap.